EU propulsează renașterea feroviară balcanicăInteresul reînnoit pentru modernizarea infrastructurii şi materialului rulant învechite din Balkanii de Vest a dus la investiţii semnificative în ţările din această regiune. Acest proces va continua în 2019 şi în anii următori.

Această orientare a fost parţial alimentată de Uniunea Europeană (UE), care, în multe cazuri, a finanţat reabilitarea liniilor existente sau construirea unei infrastructuri noi pe coridoarele strategice de transport paneuropene.

Investiţia în infrastructura feroviară pentru creşterea eficienţei transportului şi logisticii este considerată un catalizator pentru creşterea economică şi un mijloc pentru creşterea exporturilor. Traficul crescut de călători este doar un motiv secundar, într-o regiune în care domină transportul cu autobuze,

Serbia are, probabil, cele mai ambiţioase şi concrete planuri. După reconstruirea în 2018 a 280 km de linii regionale, ţara şi-a propus să reabiliteze în acest an încă 318 km pentru a completa lucrările pe reţeaua regională. Aceasta va creşte vitezele liniilor la 60-100 km/h.

Lucrările sunt planificate pe următoarele rute:

  • Niš – Zajecar (108 km)
  • Lapovo – Kraljevo (84 km)
  • Subotica – Senta (38,5 km)
  • Markovac – Resavica (53 km)
  • Kumane – Banatsko Miloševo (28,5 km secţiune din linia Zrenjanin – Kikinda) şi
  • linia Kikinda – MSK Kikinda (6 km).

De asemenea, lucrările vor continua pe linia de mare viteză dintre Belgrad şi Novi Sad, parte a liniei Belgrad – Budapesta, linie finanţată de Rusia şi China.

Alte proiecte cheie includ reconstrucţia căii ferate Niš – Dimitrovgrad, care este finanţată de Banca Europeană de Investiţii (BEI); Niš – Brestovac, care este finanţată de UE prin Instrumentul de Asistenţă Preaderare; şi Jajinci – Mala Krsna, care este susţinută de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Suplimentar, încă doi operatori feroviari pentru transport de marfă vor intra pe piaţă în 2019, ajungându-se la un total de cinci – Serbia Cargo, Kombinovani Transport, Despotia, Eurorail Logistics şi Neo Cargo Logistic (NCL).

Albania îşi propune cea mai serioasă investiţie a sa în sectorul feroviar din ultimii 20 ani. Proiectele prioritare includ reabilitarea a 151 km pe linia Tirana – Durrës – Elbasan – Pogradec şi construirea unui nou tronson de linie de 2,8 km de la Lini până la frontiera cu Macedonia.

Linia este parte a Coridorului VIII Paneuropean şi este considerată ca o cheie de dezvoltare pentru transportul multimodal. Odată terminate lucrările la mijlocul lui 2021, această cale ferată va conecta Tirana, Skopje şi Sofia şi portul Durrës de la Marea Adriatică cu porturile Burgas şi Varna de la Marea Neagră. De asemenea, este în plan o legătură între Pogradec şi reţeaua feroviară greacă.

Proiectul prioritar din Slovenia este dublarea liniei Divaca – Koper (27 km), un proiect de €1mld care include opt tunele, două poduri şi viaducte, toate acestea urmând a fi finalizate în 2025.

Koper este cel mai mare nod feroviar de marfă din nordul Adriaticii, dar legătura feroviară existentă este exploatată la capacitatea maximă. Totuşi, lucrările de dublare a liniei vor fi dificile şi scumpe, întrucât traseul traversează o zonă muntoasă. Conform rapoartelor locale, Ungaria vecină s-a retras din proiect şi rămâne de văzut dacă BEI va merge mai departe cu un acord de finanţare de €250 milioane.

De asemenea, sunt în desfăşurare lucrări de proiectare pentru modernizarea restului reţelei, care valorează €700 milioane. Scopul este de a reduce întârzierile trenurilor şi de a creşte numărul anual de călători de la 14 milioane la 22 milioane în următorii şapte ani. Unul dintre proiectele cheie este linia Maribor – Šentilj, care este planificat a fi finalizată la sfârşitul lui 2022. De asemenea, Slovenia îşi propune reînnoirea completă a parcului de material rulant pentru călători până în 2023.

Pentru Macedonia, 2019 va fi, de asemenea, un an al investiţiilor capitale în infrastructura de transport, inclusiv calea ferată.

Investiţiile ar trebui să ajungă la 537,8 milioane € cu marea parte a fondurilor direcţionate către construirea liniei spre Bulgaria şi modernizarea Coridorului X Paneuropean. De asemenea, sunt planificate lucrări pe cea de-a doua secţiune de pe linia Beljakovce – Kriva Palanka şi pe linia Kumanovo – Beljakovce, în timp ce, pentru secţiunea Skopje – Kicevo, se va lansa studiul de prefezabilitate.

În Croaţia, va continua liberalizarea serviciului pentru călători. Operatorul de stat HZ Passenger ar trebui să se aştepte la competiţie pe piaţă, ceea ce ar putea duce la introducerea de noi servicii. De asemenea, există planuri de deschidere a activităţii de mentenanţă a infrastructurii prin atribuirea de contracte prin licitaţie către companii private.

Sunt în desfăşurare numeroase proiecte de modernizare a reţelei, acordându-se prioritate coridoarelor Panonic şi Mediteranian, pentru care s-a asigurat finanţarea de către UE cu suma de €2mld. Acestea includ linia Rijeka – Zagreb, care ar trebui finalizată în 2030 la un cost estimat de 1,6 mld €. Aceasta va scurta durata călătoriei la 2 ore până la Viena şi la 3,5 ore până la Belgrad.

PCG din Muntenegru a încheiat un acord cu instituţia de finanţare Eurofima pentru materialul rulant, pentru un împrumut de 10 milioane € cu o dobândă avantajoasă pentru a susţine modernizarea materialului rulant, ceea ce va ajuta îmbunătăţirea serviciilor pentru călători atât în trafic local, cât şi internaţional. Fondurile vor susţine, de asemenea, investiţia în 15 vagoane de călători noi sau folosite, în timp ce 13 milioane € vor fi investite în trei rame electrice noi.

Kosovo se pregăteşte pentru reabilitarea a două linii, lucrări care vor fi finanţate din surse proprii şi de BERD. Acestea includ linia de la Pristina la Hani i Elezit de la graniţa cu Macedonia şi linia Pristina – Leshak (la frontiera cu Serbia). Se prevede ca modernizarea reţelei să se facă până în 2022 şi să se crească viteza liniilor la 80-120 km/h.

Prelucrat după articolul scris de Branislav Pekic, corespondent, din IRJ ianuarie 2019, foto IRJ