Calea ferată are nevoie de reparații de peste cinci miliarde de lei, potrivit unui document al Ministerului Transporturilor. Bugetul pe 2016 alocat CFR este de 150 de milioane de lei, bani pe care șefii CFR intenționează să îi folosească pentru reparațiile șinelor.
În era vitezei, trenurile noastre merg mai încet decât mergeau acum un secol. Viteza medie pe calea ferată ajunsese în anii 1890 la 60 de kilometri pe oră. După 1989, viteza medie a tot scăzut. Trenurile frânează din cauza şinelor nereparate şi din cauza nenumăratelor restricţii de viteză: sunt aproape 750 de zone în care mecanicii trebuie să încetinească.
„Numărul evidenţiat de restricţii pe care noi le avem la această oră pe calea ferată este în jur de 750. Şi pentru această zonă de întreţinere curentă şi eliminarea restricţiilor avem o creştere de la 75 de milioane de lei la 150 de milioane de lei în bugetul pe anul 2016”, a precizat directorul CFR, Marius Chiper.
Cu aceşti bani, şefii de la CFR speră să reducă cu 150 numărul zonelor în care mecanicii de locomotivă sunt obligaţi să apese frâna, iar viteza trenurilor coboară până la 15-30 de kilometri la oră.
Între Bucureşti şi Iaşi, distanţa pe calea ferată este de 406 de kilometri. Un calcul simplu arată că trenul spre capitala Moldovei circulă cu o viteză medie de doar 58 de kilometri pe oră, mai încet decât mergea în anii comunismului. Aşa că nu e de mirare că unii călători sunt nostalgici.
Pentru ca trenurile să prindă viteză este nevoie de repararea şinelor. 150 de milioane de lei are alocaţi CFR SA pentru reparaţii capitale în acest an. În 2015 a reuşit să cheltuiască în acest scop doar 26 de milioane de lei. Un document oficial al Ministerului Transporturilor vorbeşte de un necesar de investiţii de aproape 5,3 miliarde de lei pentru eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferată, pentru întreţinerea şinelor şi pentru reparaţii capitale.
Dacă vrem să păstrăm aceeaşi viteză a trenurilor trebuie să facem investiţii serioase, aproape 1,4 miliarde de lei.
În România, cel mai rapid tren circulă cu maximum 160 de kilometri pe oră. Sunt doar două căi ferate care permit o asemenea viteză: Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti-Predeal. O astfel de viteză va putea fi atinsă şi în vestul ţării când va fi gata modernizarea celor 210 kilometri de cale ferată aflaţi acum în lucru.
Publicat de Digi24 HD, 17.03.2016, împreună stirea (video) de pe DIGI24HD
Nota AIFR: Semnale de alarmă au fost trase, din păcate fără rezultate, cu mulţi ani in în urmă de organizaţiile neguvernamentale, din care amintim demersurile din anii anteriori făcute de către AGIR – AIFR – ASTR – CLUB FEROVIAR prin publicarea în editura AGIR, sub îngrijirea domnului ing. Octavian Udrişte şi difuzare către toţi factorilor “interesaţi” (parlament, guvern, minister, companii feroviare etc.) a documentele SOS Calea Ferată I (în 2010), respectiv SOS Calea Ferată II (în 2011), “SOS Calea Ferată Neglijată, dezorganizată, subfinanţată şi, uneori, furată, Calea Ferat? Română s-a prăbuşit continuu, în ultimii 20 de ani, încât vor trebui mulţi ani şi sume importante, ca să-şi revină şi să-şi recapete locul pe care îl merită, într-o economie naţională cu pretenţii, în curs de integrare europeană,nu numai formală (juridică)! “.Este de menţionat faptul că nu a existat nici o recţie, nici o încercare de dialog, de la nici una din instituţiile menţionate. Salutăm cu această ocazie implicarea din ce în ce mai activă a mass-mediei (a DIGI24 în acest caz), în ulimul timp, şi în semnalarea problemelor Căii Ferate Române, nu numai a celor rutiere, şi ele reale.
