În ultimele trei decenii s-au închis pentru traficul de pasageri mai bine de 40 de linii secundare de cale ferată ce au în total peste 1.700 km. În unele locuri oamenii s-au trezit de pe o zi pe alta că nu mai au tren și s-au orientat către mașini și microbuze, în alte cazuri declinul a fost lent, vitezele au scăzut fiindcă infrastructura s-a degradat și vitezele medii au ajuns și la sub 25 km/h. În multe cazuri a fost rea-voință, în altele s-a încercat salvarea căii ferate, dar nu s-a reușit. În articol puteți citi pe larg despre locurile pe unde trenurile nu mai trec și despre cum s-a ajuns aici.
Informația pe scurt:
- Peste 40 de linii secundare au dispărut în ultimii 30 de ani din Mersul Trenurilor, cele mai lungi având 100 km și cele mai multe în jur de 30-50 km. Două dintre secțiile unde nu se mai circulă aveau linii electrificate, lucru deloc de neglijat într-o țară care nu a mai electrificat nimic după 1989.
- Au fost mai multe etape de închideri de secții: o parte au fost închise de CFR Călători între 1997 și 1998, o altă etapă a fost în 2012 și apoi în 2018. În ultimii ani operatorii privați au ieșit de pe mai multe secții, motivând că sunt prea puțini călători: la acest capitol un val consistent de ieșiri a fost în 2015 și altul în 2018.
- Pe unele linii infrastructura era atât de învechită încât vitezele medii erau de numai 20-25 km/h, astfel că trenurile făceau nepermis de mult chiar și pentru distanțe mici de navetă de 30-40 km. Nu facem la timp reparațiile, iar asta s-a văzut și pe magistralele mari, dar mai ales pe liniile secundare.
- Multe dintre secții au urmat un traseu al declinului similar: industria a decăzut, au circulat tot mai puțini oameni, linia nu a mai fost reparată și vitezele au ajuns să fie mult mai mici decât în anii 80. Gările au ajuns în paragină, trenurile au devenit tot mai rare și mai scurte. În unele cazuri autoritățile chiar s-au zbătut să salveze căile ferate, dar era prea târziu și astfel de cazuri sunt rare.
- Simbolul neputinței de a repara infrastructura este podul de la Grădiștea, de pe linia București-Giurgiu care nu este reparat, deși au trecut peste 15 ani de la prăbușirea sa. Cel mai recent pod care s-a prăbușit și a scos trenurile de pe o secție este între Brașov și Întorsura Buzăului.
- Un alt caz celebru este linia Ilva Mică – Rodna Veche pe care trenurile au revenit cu mare fast în 2017, dar au fost retrase cinci luni mai târziu. S-a investit prea puțin în modernizarea liniei, astfel că trenurile făceau în 2017 aproape 50 de minute pe 21 de km, mult mai mult decât acum 80 de ani.
- În multe cazuri retragerea operatorilor de pe linii au fost anunțate că doar câteva zile înainte, astfel că oamenii au fost nevoiți să găsească rapid alte variante. Nu în puține locuri au prosperat firmele cu microbuze care practicau și tarife mai mare decât la tren.
- În afară de 4-5 exemple probabil că trenurile nu vor mai reveni niciodată pe cele peste 40 de secții descrise mai jos, mai ales că pe o parte dintre ele liniile au fost demontate.
- Unele secții au fost extraordinar de greu de construit, cum ar fi Vâlcele – Bujoreni Vâlcea sau Deva – Brad. Pe unele au circulat în trecut și trenuri accelerate, dar și internaționale de lung parcurs. Pe unele secții mai circulă în prezent doar trenuri de marfă.
Articol de Vlad Barza, publicat pe site-ul hotnews.ro unde puteți vedea detalii despre fiecare linie cf închisă
