Ministrul Transporturilor, Dan M. Costescu, a susținut pe 26 mai 2016, la sediul Ministerului Transporturilor o conferință de presă în care au fost abordate subiecte legate de activitatea ministerului şi a companiilor din subordinea/autoritatea MT. La împlinirea celor 6 luni de mandat Ministrul Costescu a trecut în revistă evoluţia activităţii celor patru moduri de transport precum şi a principalelor companii aflate în subordinea/autoritatea MT.
„ Ministerul Transporturilor nu are numai rolul de a coordona cele patru moduri de transport – rutier, feroviar, naval şi aerian. El este în acelaşi timp şi deţinătorul a 51 de companii şi instituţii de diverse categorii pe care trebuie să le administreze cu responsabilitate şi atenţie. În acest fel, Ministerul Transporturilor nu este doar o autoritate de control şi coordonare, dar trebuie să se manifeste din ce în ce mai mult mai ales pentru acele companii care au activitate comercială ca şi dezvoltatori de afaceri, ca şi facilitator, prin pârghiile pe care le are, prin cadrul legal pe care poate să îl dezvolte. ”
Legat de problemele CNCF CFR SA Ministrul Transporturilor a menţionat cele 166 de proceduri de licitaţie demarate pentru reparaţii şi reabilitări de linii de cale ferată, lucrări prezentate operativ pe site-ul CNCF CFR SA.
D-ul Dan Costescu, Ministrul Transporturilor a precizat de asemenea:
„Puteţi vedea în ultimele şase luni au început 166 de proceduri de achiziţie demarate, lucru care se va vedea cu siguranţă la sfârşitul anului în viteza comercială. 166 de proceduri înseamnă ceva. Am şi câteva exemple pentru lucrările care au început deja. E vorba de 36 milioane pentru Dolj, Mehedinţi, Olt şi Argeş. Este vorba de zona Banatului – 2,7 milioane. Partea sudică a României, lucrările pentru magistrala (…) 928,2 milioane.
Rezultatele nu se văd imediat, dar la ei pentru că au început anul trecut, au început să se şi vadă rezultatele. La proiecte noi avem o mulţime de proiecte care până acum au fost blocate.
Cluj – Oradea – Episcopia Bihor care înseamnă şi electrificare. Va creşte procentul nostru de transport verde în Europa.
Bucureşti – Giurgiu – frontieră- nod frontieră, care include şi vestitul pod de la Grădiştea, care de 11 ani este prăbuşit. Am reuşit să lansăm acest proiect în sfârşit şi avem şi bucăţile din coridoarele europene, cărora le-a venit rândul după coridorul IV pe care îl ştim cu toţii, pe coridorul IV Nord, prin Ardeal.
Sunt coridoarele din sud, pe sud-est mediteranean – Craiova – Drobeta Turnu Severin şi nu este trecut aici dar este în acelaşi stadiu şi va începe şi el: Craiova – Calafat, legătura noastră spre sudul Europei, spre Bulgaria şi apoi spre Grecia. Este vorba de parte din coridorul IV transeuropean pe care l-am amintit.
În acest an se va finaliza şi partea de linie pentru frontieră – Curtici – Arad, Secţiunea Coşlariu – Sighişoara – Tronsonul Coşlariu – Micasasa Lot 3.”
Referitor la modernizarea gărilor:
„Din gările modernizate, Piteştiul a fost dat în funcţiune acum o săptămână şi ceva, Slobozia Veche acum trei săptămâni şi ceva. Sunt realizări de dată recentă. La sfârşitul anului, vor fi Târgu Mureş, Râmnicu Vâlcea, Copşa Mică, urmează alte 47 de staţii.
Sunt programe de reabilitare de poduri, podeţe şi tuneluri pentru toată reţeaua care vor creşte şi ele viteza de deplasare pe calea ferată. Deja se vor finaliza. Vor intra în licitaţie cele de pe Galaţi şi Craiova.
Vor fi reabilitate liniile pe care le-am spus (Craiova – Calafat, Drobeta – Craiova – Caransebeş şi Cluj- Episcopia Bihor).
Se va demara bucata Braşov – Sighişoara, care este ultima bucată lipsă, veriga lipsă din coridorul IV. Ea a fost câştigată în cadrul programului CEF, Connecting Europe Facility. 688 de milioane. Este o realizare foarte bună a căii ferate. A reuşit să-şi securizeze din primul apel de oferte această sumă. Este o realizare mare. Trebuie să şi o urmărească şi să nu o lase să iasă din termen.”
Au fost făcute precizări cu privire la CFR Călători :
„Despre CFR Călători, avem primele 30 de vagoane modernizate care au ieşit din acest proces la începutul anului. Până la sfârşit vor mai fi încă 30.”
„ Această simplificare a legitimaţiei de călătorie pentru elevi şi studenţi, pe care ne-am asumat-o împreună cu Ministerul Învăţământului. Se va umbla la modificări legislative în aşa fel încât să fie gata la 1 decembrie şi atunci studenţii să poată circula doar pe baza legitimaţiei de student, nu ca acum pe baza unei legitimaţii intermediare, tichete de toate felurile. Este în cadrul procesului de simplificare.
„Includerea biletului pentru orice pasager al TAROM-ului, şi, foarte important, integrarea cu alte mijloace de transport. Se are în vedere acelaşi proiect cu metroul, care este în cadrul Ministerului Transportului. Deci cine va coborî, de exemplu, în Gara de Nord pentru destinaţia Bucureşti vom încerca să introducem şi o călătorie cu trenul inclusă în costul biletului, dar la un preţ mult mai mic pentru aceştia. Şi pe măsură ce metroul, la rândul lui, se va integra cu RATB-ul, pentru că lucrăm şi la acest proiect, integrarea va fi mult mai mare.”
Apropo de /integrare/ cu RATB-ul, vreau să vă spun că am pregătit un memorandum pentru a colabora cu Primăria pentru a trata toate acele probleme care în mod normal mergeau pe filiera birocratică, durau luni de zile. Nu, aceste probleme vor fi tratate de o grupă comună care va analiza şi va decide rapid, va aduce către factorii de conducere spre decizie pentru a nu mai întârzia cu proiectele. Una din teme este integrarea biletelor RATB cu metroul, cea pe care v-am anunţat-o. Este un lucru pe care îl dorim cu toţii. Automatele care vor fi cumpărate în acest an pentru 41 de staţii de către metrou vor putea fi folosite, sunt compatibile, şi un grup de lucru de tehnicieni se va asigura că sunt 100% compatibile cu cele ale RATB-ului. Va fi primul pas, la sfârşitul anului vom avea acest lucru implementat – cu un bilet vom putea să circulăm, măcar la nivel experimental, la sfârşitului anului, pe aceste rute. Ca să ştiţi şi cifra – avem 41 de staţii.”
Au fost făcute, de asemenea, precizări cu privire la CFR Marfă :
„CFR Marfă, aşa cum am anunţat-o, era compania în situaţia cea mai dificilă. Aşa cum v-am spus acum câteva luni, Comisia Europeană, prin DG Competition, a cerut lichidarea acestei companii. Răspunsul nostru a fost nu. CFR Marfă nu este o companie de lichidat.”
Vom continua procesul dorit de privatizare, dar aşa cum am spus, nu acum, nu cu orice preţ, ci după restructurare care va da o anumită valoare companiei şi va aduce venituri prin privatizare statului român. Primul pas a fost finalizarea procedurii selecţiei 109, iată că această selecţie a /managerului privat/ se întinde. Practic, cred că avem procentul cel mai mare din toate ministerele care deţin companii pentru 109, mai avem 5 sau 6 companii şi finalizăm, din portofoliul de 23. A venit rândul CFR Marfă, pe acelaşi principiu pe care vi l-am prezentat mai devreme, acolo a venit o echipă, am profitat de selecţia făcută de recrutor şi lângă directorul general pe care vi l-am prezentat am adus şi doi specialişti pe domeniul tehnic. Împreună au primit mandatul pentru restructurarea companiei, la aceasta şi lucrează, ei vor să redevină lideri naţionali la nivelul transporturilor feroviare, la nivel de cotă de piaţă sunt şi ei foarte aproape acum dar au pierdut mai mult de jumătate. Şi, foarte important, aşa cum a declarat directorul general, vor să redevină pe profitul operaţional până la sfârşitul anului, ceea ce este o provocare, dar nu este imposibil.”
A fost prezentată problema semnării Memorandumului de cooperare între AFER şi ERA, despre care am publicat pe site-ul AIFR informaţii din perioada viyitei ERA la Bucureşti, şi a fost anunţată înfiinţarea organismului de Reglementare şi Strategie (reformă) Feroviară.
Referitor la Metrorex, d-ul Dan Costescu a precizat:
„Magistrala 6, o considerăm una din realizările noastre. Acest proiect, după cum ştiţi, stagna de cinci ani, nu se făcea nimic, el a fost acum lansat. Are termene foarte clare – la sfârşitul anului în decembrie trebuie să înceapă licitaţiile pentru cele două mari grupări (pentru infrastructură şi pentru amenajări).
„În luna care urmează vom aproba hotărârea de guvern. Depindem deocamdată de primărie, sperăm ca după finalizarea alegerilor să-şi intre cât mai repede în mână pentru a aproba Planul de Mobilitate Urbană Durabil al Bucureştiului pentru că în funcţie de acesta noi putem să mergem mai departe şi să aplicăm pentru finanţare şi să menţinem acel termen de decembrie 2016.”
Au mai fost făcute referiri la:
- Magistrala 5 Drumul Taberei: secţiunea Râul Doamnei – Valea Ialomiţei – Eroilor care va fi pusă în funcţiune în prima parte din 2017
- Magistrala 4 la care cele două staţii vor fi funcţionale până la sfârşitul anului 2016
- Amplasarea a 139 de aparate de bilete automate în cele 51 de staţii ale Metrorex-ului
Întreaga conferinţă de presă poate fi vizualizată pe site-ul MT.
