150 de ani de la:
- Participarea României la Expoziţia universală de la Paris, unde ţara noastră a expus pentru prima dată într-un pavilion propriu, separat de cel al Imperiului Otoman. Comisarul Guvernului român la expoziţie a fost Alexandru Odobescu. Folosind acest prilej, Odobescu, împreună cu P. S. Aurelian, a publicat Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son économie rurale, industrielle et commerciale, avec une carte de la Principauté de Roumanie, care, prin faptul că a apărut într-o limbă de largă circulaţie, a contribuit considerabil la cunoaşterea României peste hotare;
- Deschiderea Şcolii de poduri, şosele şi mine din Bucureşti, cu o durată de cinci ani, care, la început, a funcţionat într-un imobil de pe str. Ştirbei Vodă. Primul director a fost Dimitrie Petrescu, licenţiat în matematică la Paris, iar din corpul profesoral au făcut parte, între alţii, Emanoil Bacaloglu, Mihai Capuţineanu, Elie Angelescu;
- Înfiinţarea Bibliotecii Societăţii Academice Române care, din august 1879, a devenit Biblioteca Academiei Române. Biblioteca s-a format pe baza fondurilor vechii biblioteci a Colegiului Sf. Sava, întemeiată de Constantin Cantacuzino în 1679, a bibliotecii Mavrocordaţilor şi a câtorva colecţii particulare (Alexandru Papiu-Ilarian, Timotei Cipariu, Alexandru Odobescu, Iosif Naniescu, Dimitrie Sturdza-Scheianu etc.). A fost organizată şi condusă timp de 50 de ani de filologul Ioan Bianu, întemeietorul bibliologiei şi bibliografiei româneşti.
145 de ani de la:
- Punerea în funcţiune a primei locomotive de cale ferată îngustă fabricată în ţara noastră, la Reşiţa;
Mai multe pe pagina web agir (Univers ingineresc nr 2/2017-prima pagina)
