Bilanț anemic in 2018 in infrastructura. Căile Ferate Române, între supravieţuire şi colaps

Logo CFR_colorÎn ceea ce priveşte calea ferată, CFR Călători “s-a luptat” tot anul cu lipsa vagoanelor şi a garniturilor, în special în contextul acordării de gratuităţi la călătoria cu trenul nelimitat, pe orice rută internă, pentru studenţi, doctoranzi şi masteranzi.

La rândul său, CFR SA are nevoie de aproape 6 miliarde de euro pentru reînnoirea a 10.000 de kilometri de cale ferată, iar Banca Europeană de Investiţii (BEI) este dispusă să ofere companiei un împrumut în acest sens, a declarat Mihai Frumosu, expert în sectorul transporturilor în cadrul BEI, prezent la o conferinţă de profil.

“Ce vrem să fie căile ferate din România, o tinichea ruginită sau un activ valoros? Acum un an am lucrat cu colegii de la CFR SA la o analiză care a stat la baza strategiei CFR SA, iar concluziile acestei strategii sunt îngrijorătoare, chiar deprimante”, a arătat reprezentantul BEI.

Potrivit acestuia, este nevoie de 5,8 miliarde de euro pentru înlocuirea a aproape 10.000 de kilometri de cale ferată.

“Avem 60% din subsistemele de cale ferată care sunt scadente la înnoire. Toată lumea ştie că restricţiile de viteză duc la prelungirea timpului pentru pasageri, iar la trenurile de marfă durata este mai mult decât dublă. Aproape 10.000 de kilometri de linie de cale ferată scadenţi la reînnoire. De ce am ajuns aici? În primul rând, a fost vorba de subfinanţare. În al doilea rând, pierderea facilităţilor interne de înnoire, atât în cadrul CFR SA, care şi-a pierdut utilajele interne de reparaţii, dar şi la nivel naţional, în piaţa de construcţii, antreprenorii şi-au direcţionat eforturile către alte sectoare sau către alte ţări”, a atras atenţia Frumosu.

CFR SA a inclus în programe de modernizare 497 de poduri şi podeţe, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Mecanismului pentru Interconectarea Europei – CEF 2014-2020, informează compania, printr-un comunicat remis vineri AGERPRES.

Dintre acestea, 407 de poduri şi podeţe au fost incluse în programul de modernizare infrastructură şi suprastructură feroviară Frontieră – km 614 – Simeria – Sighişoara. Este vorba despre 228 de poduri şi podeţe pe tronsonul Sighişoara – Coşlariu – Simeria (173 km), care are un grad de execuţie de 94%, 169 de poduri şi podeţe pe tronsonul Simeria – Gurasada – Cap Y Bârzava – km 614 (141 km), aflat în execuţie, şi 10 podeţe pe tronsonul km 614 (Radna) – Frontieră (42 km), finalizat.

De asemenea, 90 de poduri şi podeţe au fost incluse în programul modernizare pe raza regionalelor de cale ferată – Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Galaţi şi Constanţa. Dintre acestea, 26 de poduri/podeţe au fost finalizate (Regionalele CF Constanţa, Timişoara, Cluj, Braşov şi Iaşi), 20 de poduri/podeţe au contracte atribuite (Regionalele Craiova şi Galaţi), 37 de obiective sunt în curs de execuţie (Regionalele CF Timişoara, Cluj, Iaşi, Bucureşti şi Craiova) şi şapte obiective în contestaţii (Regionalele CF Galaţi şi Cluj).

CFR SA a demarat pe 10 decembrie procedurile pentru recepţia pe categorii de lucrări pe tronsonul dintre Simeria şi Sighişoara. Conform prevederilor Regulamentului privind recepţia construcţiilor din domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare de interes naţional recepţia pe tronsonul feroviar Simeria-Sighişoara se realizează pentru următoarele categorii de lucrări: terasamente, infrastructură, suprastructură, poduri, podeţe, tuneluri, viaducte, pasaje rutiere, energoalimentare, linie de contact, construcţii civile, sistem de informare, instalaţii electrice, instalaţii sanitare, instalaţii termoventilaţie, scurgerea apelor şi siguranţa circulaţiei, iluminat macazuri şi treceri la nivel, substaţii de tracţiune şi protecţia mediului.

Lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare finalizate între Simeria şi Sighişoara (aproximativ 144 km) au ca obiectiv general asigurarea interoperabilităţii infrastructurii feroviare de-a lungul Coridorului Rin-Dunăre (ramură nordică), îmbunătăţirea calităţii transportului feroviar şi sporirea vitezei de circulaţie.

De asemenea, nouă poduri feroviare vor fi construite peste râul Mureş pe cei 141 de kilometri cuprinşi în programul de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare între km 614 şi Simeria, cu o valoare financiară totală de 7,5 miliarde de lei. Lucrările sunt în desfăşurare la ora actuală pe toate cele patru subtronsoane: (2a) – km 614 – Bârzava, (2b) – Bârzava – Ilteu, (2c) – Ilteu – Gurasada şi (3) – Gurasada – Simeria şi termenul de finalizare estimat fiind anul 2022, pentru toate cele patru tronsoane.

“Pe tronsonul feroviar km 614 – Simeria se execută lucrări la podurile peste Mureş. Proiectul de modernizare al acestui tronson este prevăzut cu 169 de poduri şi podeţe, din care 9 poduri se construiesc peste râul Mureş”, nota Ministerul Transporturilor, pe pagina sa de Facebook. Tronsonul feroviar km 614 – Simeria are 141 de kilometri.

De remarcat este reluarea circulaţiei feroviare, din 15 august 2018, pe secţia de cale ferată Dorneşti – Gura Putnei – Putna. Secţia Dorneşti – Gura Putnei a fost închisă iniţial din cauza inundaţiilor în perioada 2008 – 2010, iar după efectuarea lucrărilor de reparaţii a funcţionat până în anul 2012, când operatorii de transport feroviar nu au mai operat pe această secţie. Pe secţia de circulaţie neinteroperabilă Dorneşti – Gura Putnei – Putna, în lungime de 39,031 kilometri, se află opt puncte de oprire.

De asemenea, CFR SA a dat în exploatare firul II modernizat pe traseul feroviar nou-construit între Sighişoara şi Daneş. Intervalul de staţii Sighişoara – Aţel, cuprinde 4 poduri feroviare, printre care podul în formă de arc peste râul Târnava Mare, două tuneluri – Sighişoara şi Daneş şi două podeţe şi pasajul superior peste DN 13.

Lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe noua variantă de traseu dintre Sighişoara şi Daneş, pe care au fost construite trei lucrări de artă importante – Podul în formă de Arc peste râul Târnava Mare, în lungime de 134,6 metri, Tunelul Sighişoara, în lungime de 401 metri şi Tunelul Daneş, în lungime de 969 metri, cel mai lung tunel de cale ferată construit în România după 1989 – vor permite atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/h pe o lungime cât mai mare a traseului Sighişoara – Aţel.

La jumătatea lunii iulie, CFR SA şi societatea Baicons Impex au semnat contractul în valoare de 2,5 milioane de lei pentru reactualizarea studiului de fezabilitate necesar modernizării liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroportul Internaţional Henri Coandă (AIHCB), cu o durată de implementare de 12 luni şi finanţare asigurată din fonduri externe nerambursabile. Studiul de fezabilitate are drept scop
selectarea variantei de legătură pe calea ferată între staţia Bucureşti Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă, în conformitate cu standardele impuse pentru Coridoarele Europene şi Coridoarele TEN-T, şi va fi elaborat în două etape.

Prima etapă va consta în analiza tehnico-economică pentru cele 4 variante posibile de conectare, din care se va selecta varianta finală. Cele patru variante iau în calcul fie o linie simplă neelectrificată, cu racordare din linia magistrală 700, cap Y Mogoşoaia care subtraversează DN 1 cu asigurarea gabaritului de electrificare, cu o staţie c.f. situată în imediata vecinătate a aerogării AIHCB şi Terminalul T1 al AIHCB, linie simplă neelectrificată, cu racordare din linia magistrală 700, în zona PO Odăi, care subtraversează DN 1, cu asigurarea gabaritului de electrificare, cu o staţie c.f. situată în imediata vecinătate a aerogării AIHCB şi Terminalul T1 al AIHCB, linie simplă neelectrificată, cu gabarit de electrificare, cu racordare din staţia Baloteşti la Terminalul Plecări AIHCB, dar şi varianta de traseu în sistem MONORAIL cu puncte de îmbarcare/ debarcare din PO Odăi şi din imediata vecinătate a terminalelor de sosiri – plecări ale AIHCB.

Etapa a II-a va consta în dezvoltarea variantei selectate în faza I prin elaborarea documentaţiei tehnico-economice pentru lucrări de electrificare, centralizare electronică şi racordare la Terminalul T2 Nou, zona Cargo şi conexiunea cu metroul.

Studiul de fezabilitate se va elabora în concordanţă cu prevederile noului PUZ al AIHCB, corelat cu accesul public al persoanelor la viitorul terminal aeroportuar, dar şi cu toate studiile de fezabilitate/ proiectele Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), SC Metrorex SA şi Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), aflate în diferite faze de implementare.

În paralel, CFR SA a implementat în Gara de Nord din Bucureşti, începând din iunie, un nou sistem electronic pentru informarea călătorilor, contra unor investiţii de 1,7 milioane de lei. Astfel, 36 de panouri electronice cu LED oferă informaţii referitoare la orele de sosire/plecare, ruta sau linia de garare – 28 de panouri au fost montate la intrarea şi la mijlocul peroanelor 1-14, opt panouri electronice cu LED la intrările în gară (Griviţa-Metrou, Coloane şi Dinicu Golescu), în faţa Biroului Central de Informaţii, în holul caselor de bilete clasa I, iar 17 monitoare TV în birourile de informaţii – biroul central de informaţii/biroul de informații clasa a II-a/biroul Relaţii cu Publicul – la casele de bilete clasa a II-a şi în sălile de aşteptare clasa I şi a II-a.

Extras din articolul publicat pe pagina web ziarenews.ro

Distribuie:

Mai multe postari

Timite un mesaj