Cazul Talgo Bosnia – Povestea trenurilor rapide și luxoase cumpărate de una dintre cele mai sărace țări europene

tren-talgo_bosniaStatul Bosnia și Herțegovina are sub 600 km de cale ferată și sunt foarte rare porțiunile unde trenurile pot depăși 70 km/h. Țara afectată grav de războiul de acum două decenii a decis să cumpere trenuri luxoase Talgo ce pot rula cu 220 km/h, iar decizia a uimit multă lume. Trenurile au stat șase ani în depou și din 2016 sunt în circulație. Mai jos puteți citi despre una dintre cele mai mari anomalii feroviare din regiune, dar și despre trenurile speciale ale fostei Iugoslavii.

O țară superbă pustiită de război Bosnia este cunoscută pentru războiul de acum 25 de ani, conflict care s-a încheiat prin acordurile de pace de la Dayton (Ohio), însă a lăsat 100.000 de morți, două milioane de oameni strămutați și infrastructura făcută țăndări. Acordul de pace a dus la crearea a două entități statale; Federația Bosniei și Herțegovinei (unde predomină bosniacii și croații) și Republika Srpska (cu 80% sârbi și capitala la Banja Luka).

Bosnia este o țară unde răul se combină cu binele și lucrurile pozitive, cu cele negative. Bosnia este țara unor peisaje montane superbe, dar și a orașului Srebrenica, locul unui masacru înfiorător produs acum un sfert de secol. Bosnia este țara criminalilor de război Radovan Karadzic și Ratko Mladic, dar la Sarajevo s-au născut și oameni celebri pentru creațiile lor cinematografice, respectiv muzicale: Emir Kusturica și Goran Bregovic. Tot în Bosnia – aflată atunci în Austro-Ungaria – s-a născut Ivo Andric, scriitor care în 1961 a primit Nobelul pentru literatură. În prezent, cel mai cunoscut bosniac în lume este Edin Džeko, jucătorul lui AS Roma.

Bosnia este printre țările europene cu cel mai mic PIB mediu, alături de Moldova, Macedonia de Nord, Albania, Armenia, Ucraina și Georgia, iar țara este condusă printr-un sistem tripartit de președinție rotativă. Alternativ vin la putere sârbii ortodocși, bosniacii musulmani și croații catolici. Segmentarea între aceste două entități cu grad ridicat de autonomie se poate vedea la toate nivelurile, inclusiv la calea ferată, existând două companii feroviare, ceea ce îngreunează lucrurile (când trenurile trec dintr-o entitate în alta se schimbă mecanicii, locomotivele și personalul feroviar).

Bosnia și Herțegovina are 3,5 milioane de locuitori și o suprafață de cinci ori mai mică decât România. Deși nu este o destinație turistică celebră, Bosnia are multe locuri superbe, raportat la suprafață. La Mostar se află Stari Most, celebrul pod de piatră (refăcut după ce a fost distrus în război), pe râul Una se face rafting, lângă Jajce există cascade frumoase, iar Bjelasnica este una dintre stațiunile de schi renumite în Balcani. În plus, călătoria Sarajevo – Mostar este în topul celor mai frumoase drumuri pe care le poți face cu trenul în Europa.

Vremurile bune ale trenurilor iugoslave au rămas mult în urmă Trenurile circulă de peste 110 ani între Sarajevo și Čapljina, la granița croată, iar din 1963 calea ferată are ecartamentul standard european.

În anii 50 Trenul Albastru (Plavi voz) al lui Iosif Broz Tito era printre cele mai luxoase din lume, iar pe vremea fostei Iugoslavii între orașe precum Sarajevo, Zagreb sau Belgrad erau mult mai multe trenuri decât acum și erau mult mai rapide. Amănunt interesant, o parte erau tractate de locomotive de la Electroputere Craiova. Fosta Iugoslavie avea în anii 70 un nivel mult mai ridicat de trai decât România, Bulgaria sau URSS și existau vara trenuri de lung parcurs chiar și de la Marea Nordului până pe costa Adriaticii.

În prezent, Bosnia nu mai are legături feroviare internaționale, iar războaiele ce au dus la destrămarea fostei Iugoslavii au distrus aproape în totalitate și rețeaua feroviară din Bosnia, izolând țara. Estimările sunt că pagubele aduse infrastructurii au depășit un miliard de dolari, dar, spre deosebire de Croația, Bosnia a investit mult mai puțin în ultimii 15 ani.

În 1984 Sarajevo găzduia Jocurile Olimpice de Iarnă și își trăia momentele de glorie. Pe atunci, trenul Olympic Express era cel mai modern din Iugoslavia, vagonul restaurant era celebru și trenul era plin de schiori și oameni de afaceri.

Viteze de trei ori mai mici la teste Când trenurile au ajuns în Bosnia, acum nouă ani, au fost făcute teste între Sarajevo și Doboj, prima rută pe care trenurile aveau să intre oficial abia șase ani mai târziu. Viteza maximă la testele din 2010 a fost de 70 km/h, de trei ori mai puțin decât ar fi putut trenurile, dacă liniile erau în stare excelentă. Atunci, autoritățile spuneau că s-ar putea atinge viteze de 140 – 160 km/h dacă se vor face lucrări extinse de reabilitare, dar acestea nu s-au concretizat.

Cele nouă trenuri Talgo au fost cumpărate de operatorul feroviar din Federația Bosniei și Herțegovinei – ŽFBiH. În 2005 și operatorul din Republika Srpska (Željeznice Republike Srpske) ar fi vrut să cumpere cinci trenuri Talgo, cu 40 milioane euro, dar intenția nu s-a concretizat.

Compania feroviară Zeljeznice FBiH a introdus în septembrie 2016 primele trenuri Talgo în septembrie 2016 între Sarajevo și Doboj, cei 172 km fiind parcurși în peste trei ore. Viteza medie era mult sub ce puteau vagoanele, însă confortul era ceva nemaivăzut, cu spațiu mare pentru picioare, televizor în vagon, prize, WiFi și posibilitatea de a asculta radio-ul, dacă îți aduceai căști.

Veniturile operaționale ale companiei ZFBH au fost în 2017 de 57 milioane euro, iar numărul de pasageri transportați a crescut cu peste 55.000, la 413.000. Față de 2016 numărul de pasageri a crescut cu 60%.

Faptul că Bosnia a ales să cumpere trenuri moderne și confortabile nu este rău. Greșit a fost însă că aceste trenuri au stat șase ani în depou, că au venit pe o infrastructură cu totul nemodernizată și că practic, cum spune o veche vorbă populară, căruța a fost pusă înaintea cailor. Suma în sine, 67 milioane euro, nu este atât de mare, ar ajunge pentru reabilitarea a 10 km de pe Coridorul IV feroviar, însă este mare pentru Bosnia.

Anul trecut a fost terminată electrificarea unui segment de 47 km dintre Bihać și Bosanska otoka, astfel că trenurile Talgo au fost introduse și între Sarajevo și Bihac, o călătorie de opt ore și jumătate.

Extras din articolul interesant de Vlad Barza, publicat pe pagina web hotnews.ro unde puteți găsi mult mai multe detalii, fotografii și prezentări video.

Distribuie:

Mai multe postari

Timite un mesaj