Anul acesta peste 4.000 de trenuri directe cu electronice, haine, piese si automobile vor pleca din China si vor ajunge in peste 15 tari europene, după un parcurs ce poate depăși 13.000 km. Când s-a lansat primul tren de marfa China-Europa. acum șapte ani, putini credeau ca va fi o idee rentabila financiar, dar in prezent unele trenuri ajung si in 12 zile si costurile au scăzut puternic. China promovează intens coridorul comercial One Belt One Road, un nou Drum al Mătăsii si o inițiativa prin care tara condusa de Xi Jinping vrea sa-si consolideze influenta economica si geopolitica in cat mai multe state din Europa si Asia.
China a promovat intens Noul Drum al Mătăsii, planul sau de a investi masiv in infrastructura tarilor din Asia Centrala si de Sud-Est, dar si in legături comerciale directe cu Europa. One Belt One Road este planul anunțat de președintele Xi, plan in valoare de 900 miliarde dolari prin care China promite investiții in cai ferate, porturi si șosele in 65 de tari. Planul este gândit sa arate ca statul chinez este o putere mondiala si vine intr-un moment când influenta SUA a scăzut puternic in regiune.
Trenurile de marfa China-Europa sunt doar o mica parte a acestui plan si au o pondere scăzută in comerțul total. Însă contează mult simbolistica, mai ales ca aceste trenuri au ajuns la Londra, la Madrid, la Hamburg sau la Milano. In 2011 era lansat primul tren de marfa China-Europa, iar anul trecut aui fost peste 3.600 de trenuri care au legat diverse orașe din toata China cu 38 de orașe din 13 tari, de la Polonia si Belarus, pana la Spania si Franța. Cea mai lunga ruta este de 13.000 km, intre orașul chinez Yiwu si Madrid, iar cea mai noua este ruta ce leagă orașul Xiamen de Budapesta.
Anul trecut au ajuns in Europa mai multe trenuri decât au ajuns in intervalul 2012-2016 si numărul de rute va creste si mai mult in 2018 când totalul de garnituri va trece de 4.000. Obiectivul este ca in 2020 sa se treacă de 5.000 de trenuri, ceea ce pare realizabil.
De ce au crescut atât de mult livrările? Multe lucruri au contat si multe aspecte au devenit eficiente. De exemplu, daca acum câțiva ani trenurile făceau si 20-23 de zile, acum pe rutele ceva mai scurte se fac si 12-14 zile, iar pe cele mai lungi, 17 zile. Costurile operaționale au scăzut chiar si cu 40% pentru ca trenurile ajung mai repede si tot mai multe companii care transportau produsele cu avionul încep sa se gândească sa aleagă trenul, fiindcă pot avea costuri de transport chiar si de trei-patru ori mai mici.
De ce au crescut atât de mult livrările? Multe lucruri au contat si multe aspecte au devenit eficiente. De exemplu, daca acum câțiva ani trenurile făceau si 20-23 de zile, acum pe rutele ceva mai scurte se fac si 12-14 zile, iar pe cele mai lungi, 17 zile. Costurile operaționale au scăzut chiar si cu 40% pentru ca trenurile ajung mai repede si tot mai multe companii care transportau produsele cu avionul încep sa se gândească sa aleagă trenul, fiindcă pot avea costuri de transport chiar si de trei-patru ori mai mici.
Anul trecut au fost întârzieri din cauza lucrărilor de modernizare de la granița dintre Polonia si Belarus si terminalele de transbordare de la granița ruso-kazaha devin tot mai aglomerate. Este însă de așteptat ca lucrările sa se rezolve însă.
Cele mai multe trenuri trec prin Rusia, Belarus, Polonia si Germania, in timp ce o alta varianta implica traversarea Kazahstanului si apoi transportul naval din portul azer Baku.
Daca in Romania cele mai multe trenuri de marfa au viteza medie de 30 km/h si pot staționa cu orele in diverse gări, trenurile China-Europa au porțiuni pe care pot rula cu 120 km/h si foarte eficienta este rețeaua ruseasca unde s-au făcut investiții pentru a promova traficul de marfa. Astfel, unele trenuri pot parcurge 1.000 km/zi in Rusia si, dat fiind ca multe rute implica distante de 6.000-8.000 km prin Rusia, timpul total poate fi scurtat pe o rețea eficienta.
Acum 5-6 ani trenurile duceau către Europa mai ales produse tehnologice, cum ar fi telefoane mobile si computere, dar in ultimul timp gama a fost extinsa pana la haine si încălțăminte, dar si automobile.
Volumul de produse transportate a crescut si fiindcă pe calea ferata timpii de livrare sunt reduși la jumătate fata de transportul maritim. In plus, un element extrem de important este ca multe provincii chineze subvenționează companiile care aleg sa facă export in Europa cu ajutorul trenurilor.
O problema rămâne însă faptul ca exista un deficit comercial si trenurile nu se întorc către China la fel de pline cum au ajuns in Europa, uneori fiind cazuri in care trenul este mai mult de jumătate gol. Însă, printre produsele care sunt vândute in China se numără vinurile franțuzești, berea germana si lactatele din Belarus.
Iată câteva exemple. Pe 19 ianuarie 2017 primul tren direct a ajuns din China la Londra, după un traseu de 12.000 km care a durat 18 zile. Trenul avea 30 de containere. Din 2014 a fost inaugurata ruta China-Spania, cea mai lunga, cu peste 13.000 km. In toamna lui 2017, GEFCO, companie care transporta si mașini Dacia si Ford, anunță ca un tren a parcurs cu o medie de 600 km/zi distanta de 11.000 km dintre Wuhan si orașul Dourges din nordul Franței.
Surse: Xinhua, International Railway Journal, BBC
Puteți accesa aici câteva videoclipuri: deschiderea serviciului către Budapesta, si serviciul către Europa
