Deși modernizarea infrastructurii feroviare nu a fost prioritară pentru niciun guvern de după 1989, Alstom a reușit să aducă performanța feroviară și în România, odată cu finalizarea lucrărilor de modernizare a gării din Arad, care a devenit un nod feroviar ultramodern și una dintre cele mai performante stații feroviare din sud-estul Europei. Cu peste 140 de macazuri, Aradul este, în prezent, un centru feroviar important pe culoarul Rin-Dunăre (Coridorul IV pan-european). La Arad, Alstom a finalizat și pus în funcțiune centrul modern de control al traficului feroviar „Iconis”, pentru Compania Națională de Căi Ferate (CFR), în cadrul celui mai reprezentativ proiect de modernizare feroviară executat în România până în prezent. Modernizarea gării din Arad a fost cuprinsă în proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Arad, tronson care face parte din Coridorul IV pan-european, fiind pentru prima oară în România când a fost instalat un centru de ultimă generație, complet automatizat, de management al traficului feroviar.
„Poți să faci cea mai tare investiție din lume și rezultatul să fie perfect, dacă nu îl întreții rezultatul este egal cu zero.”, atrage atenția CEO-ul Alstom.
Pentru rezolvarea problemelor de infrastructură feroviară, Gabriel Stanciu susține că a făcut numeroase propuneri, alături de câțiva membri ai Asociației Industriei Feroviare, cu privire la cum ar trebui să arate un proiect de dezvoltare la nivel național. Acesta ar trebui să includă coridoare de transport de călători de mare viteză, care să lege principalele centre urbane din România. În prima fază, ar trebui demarat un proiect pilot care să lege Bucureștiul de Pitești de o linie feroviară de mare viteză. Această linie ar urma să traverseze Carpații și să ajungă prin Sibiu, Cluj și Oradea. Un al doilea coridor ar trebui poziționat în partea de sud a țării, plecând din Pitești spre Slatina, Craiova și, în final, să ajungă și în Timișoara. Cel de-al treilea coridor ar trebui să lege orașele Buzău, Brăila, Galați și Iași. Într-o fază ulterioară ar trebui conectate orașele din vestul țării, adică Timișoara, Arad, Oradea, Baia Mare, Satu Mare. Totodată, este nevoie de o linie de mare viteză și între Cluj și Iași.
„Eu sper ca noua legislație să mai desfacă din cercul acesta vicios. Am văzut licitații câștigate la 30% din buget, iar după un calcul simplu reiese că un expert ar fi plătit pe factură cu mai puțin decât salariul minim pe economie. Cum să iasă un proiect bun în cazul acesta? Așa ies proiecte proaste în piață. Orice extensie de timp trebuie acompaniată și de o extensie de bani pentru că nimeni nu stă pe șantier pe gratis. Eu am avut deseori discuții cu beneficiarii, iar ei credeau că interesul constructorului este să stea cât mai mult pe șantier. Eu vă garantez că niciun constructor sănătos la cap și care are o responsabilitate nu vrea să stea mai mult decât termenul pe șantier. Ar face chiar orice să termine cât mai repede. Pentru că orice zi petrecută în șantier înseamnă salariu, chirie, diurnă, masă, cheltuieli cu amortizările”, a adăugat Gabriel Stanciu.
Cea mai gravă problemă cu care se confruntă România în prezent este cea a forței de muncă, este de părere Gabriel Stanciu, care avertizează că această problemă se va acutiza, mai ales în contextul în care nu reușim să venim cu soluții pentru a o rezolva.
Ca promotor al mobilității sustenabile, Alstom dezvoltă și comercializează sisteme, echipamente și servicii pentru sectorul transportului feroviar. Alstom gestionează cea mai largă gamă de soluții de pe piață – de la trenuri de mare viteză la trenuri de metrou și tramvai – precum și soluții asociate de mentenanță, modernizare, infrastructură și semnalizare. Alstom este un lider mondial în soluții integrate pentru industria feroviară. Cu sediul central în Franța, Alstom este o companie prezentă în peste 60 de țări și are 34.500 de angajați.
Prelucrare după articolul publicat pe pagina web forbes.ro, unde puteți citi articolul în întregime
NOTA: Gabriel Stanciu, Director General Alstom pentru România, Bulgaria și Republica Moldova
