Miniștrii transporturilor din 15 state membre ale Uniunii Europene au adoptat un document de poziție comună pentru a solicita Comisiei UE să lanseze o inițiativă în favoarea operatorilor feroviari de transport de marfă și să promoveze trecerea modală către transportul curat. AIFR® vă prezintă integral acest document.
Document de poziție comună. Se solicită Comisiei UE să lanseze o inițiativă în favoarea operatorilor de transport feroviar de marfă pentru a promova trecerea modală către transporturi curate. Sprijinit de Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, România și Slovacia.
Într-un context în care UE a stabilit o ambiție puternică în ceea ce privește clima, cu noua sa reducere a emisiilor de -55% în 2030 comparativ cu 1990 și obiectivele de neutralitate a carbonului din 2050, promovarea unui transport mai eficient și mai durabil nu a fost niciodată mai crucială. Decarbonizarea transporturilor va fi într-adevăr cheia pentru a atinge ambiția noastră pe termen scurt și lung. Schimbarea modală are un rol important de jucat, așa cum UE a reafirmat cu tărie în ultimele șase luni, pe baza apelului acordului verde pentru o schimbare modală substanțială: provocarea este primordială cu o parte substanțială din 75% din transportul de marfă intern transportat astăzi pe ;osea care urmează să fie transferat pe căile ferate și pe căile navigabile interioare.
În special, transportul feroviar de marfă are un potențial imens, dar trebuie făcute multe în următorii ani pentru a moderniza sectorul (digitalizare, automatizare, interoperabilitate, trecerea la material rulant mai durabil). Coridoarele feroviare de marfă s-au dovedit a fi instrumente fiabile pentru crearea unui mediu european de colaborare între părțile interesate și servesc drept instrument cheie pentru accelerarea interoperabilității operaționale și pentru eliminarea barierelor la punctele de trecere a frontierei. Aceste coridoare sunt esențiale pentru o conexiune feroviară rapidă între statele membre. În plus, un alt factor cheie de succes pentru transportul feroviar de marfă este posibilitatea ca părțile interesate relevante (industria chimică, sectorul construcțiilor, silvicultura etc.) să aibă acces la liniile ramificate și la locurile de încărcare care sunt bine conectate la rețeaua feroviară națională și europeană principală, cu operatorii activi care oferă diverse tipuri de servicii (încărcătură cu un singur vagon, transport combinat, tren bloc). Aceste acțiuni vor fi cruciale pentru a ajuta transportul feroviar de mărfuri să-și dovedeasc[ pe deplin potențialul și să cucerească noi piețe fără a fi împiedicat de condiții inegale de concurență.
Acum trebuie să acționăm pentru a pune în aplicare măsuri ambițioase care să beneficieze de un transport durabil. Strategia UE pentru o mobilitate durabilă și inteligentă, publicată în decembrie anul trecut, subliniază necesitatea „revigorării substanțiale a cadrului existent pentru transportul intermodal” și de a lua în considerare „introducerea stimulentelor economice atât pentru operare, cât și pentru infrastructură” în ceea ce privește modurile de transport durabile.
Pentru a crește poziția competitivă a transportului feroviar de marfă, obiectivele și măsurile declarației de la Berlin trebuie urmărite în special. Inovația este un factor esențial pentru a face transportul feroviar mai competitiv: de exemplu, acele eforturi de inovare se pot concentra pe materialul rulant și adaptarea gabaritelor infrastructurii astfel încât să maximizeze utilizarea infrastructurii existente (de exemplu, trenuri de 740 m, profile P400 sau vagoane cu podea coborât[ pentru transportul de semiremorci etc.), digitalizare pentru a sprijini calitatea și fiabilitatea operațiunilor și introducerea cuplei automate digitale.
În plus, poate fi necesară corectarea distorsiunilor concurenței între diferitele moduri de transport: diferența de externalitate pozitivă legată de majoritatea călătoriilor de transport feroviar de marfă în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, zgomotul, aglomerarea, poluarea aerului sau decese în comparație cu echivalentul lor rutier bine abordate în mod adecvat de mediul de reglementare actual și de prețurile de piață rezultate. O abordare coordonată între Comisie și statele membre cu privire la măsurile de sprijin poate fi justificată.
În acest context, este planificat un studiu ca parte a Anului european al căilor ferate, axat pe creșterea transportului feroviar de marf[. Transportul feroviar de marfă este o industrie iconică a integrării europene: suntem, prin urmare, convinși că nu ar trebui tratată doar la nivel național prin diferite regimuri de ajutor de stat în fiecare stat membru, ci că Europa trebuie să abordeze pe deplin problema atât a reglementării, cât și a sprijinului financiar pentru transportul feroviar de marfă, inclusiv, de exemplu, încărcarea unui singur vagon
Un sprijin european nediscriminatoriu ar putea fi necesar în cadrul instrumentelor de finanțare existente ale UE. În același timp, măsurile de sprijin la nivel național ar trebui facilitate prin introducerea unui nivel mai ridicat de flexibilitate în ceea ce privește regimul de ajutor de stat.
Prin urmare, chemăm Comisia UE:
- Să lanseze rapid un studiu privind schemele Uniunii pentru a sprijini operatorii feroviari, în special operatorul feroviar de transport de marfă, în vederea realizării unei schimbări modale concrete de la transportul rutier spre transportul feroviar și a modului de migrare către concepte mai inovatoare și competitive, precum cuplarea automată digitală. În urma unei reuniuni inițiale a Comisiei UE în aprilie 2021, o primă reuniune de urmărire a acestui studiu ar putea avea loc la Paris în iunie 2021.
- Să concentreze studiul, pe baza obiectivului ambițios Green Deal, pe următoarele:
- Procentul de deplasare modală realizabil ținând seama de capacitatea disponibilă în prezent pe rețeaua feroviară europeană;
- Procentul de schimbare modală suplimentară realizabil prin concentrarea pe probleme concrete de interoperabilitate, evidențiind în același timp subiectele;
- Investițiile necesare la nivel european pentru a aborda problemele de capacitate și interoperabilitate expuse prin prezentul studiu;
- Posibile acțiuni de sensibilizare a clienților, inclusiv prin utilizarea etichetelor verzi;
- Procentul de schimbare modală accesibil prin introducerea unui mecanism financiar nediscriminatoriu la nivelul UE pentru a acoperi
externalitățile pozitive ale transportului feroviar de marfă în comparație cu rutele (dincolo de regimurile de ajutor de stat la nivelul statelor membre); - Propunerea de scheme ale Uniunii pentru a sprijini operatorii feroviari, în special operatorii feroviari de transport de marfă cu preaviz scurt.
- Să consolideze, în același timp, eforturilor de inovare și digitalizare în favoarea transportului feroviar de marfă atât în ceea ce privește infrastructura feroviară, cât și operatorii de transport feroviar de marfă.
Pe lângă o schemă la nivel european, transportul feroviar de marfă va avea de asemenea un mare profit dacă normele UE privind sprijinul financiar oferite de statele membre vor fi simplificate și procesate într-un mod mai rapid (o opțiune ar fi adaptarea și simplificarea „Comunicării din partea Comisiei a orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru întreprinderile feroviare (2008/C 184/07)”. Articolul 107.b referitor la „prezumția necesității și proporționalității ajutorului” trebuie să fie adaptat astfel încât intensitatea ajutorului pentru reducerea costurilor externe să fie ridicată la 100% din costurile eligibile în mod similar cu ajutorul pentru transportul feroviar de utilizarea infrastructurii. În prezent, este limitat la 50% din costurile eligibile).
Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu Comisia la propuneri concrete de dezvoltare a modurilor de transport decarbonizate. Acesta este un pas esențial către realizarea neutralității carbonului.
- Austria – D-na Leonore GEWESSLER, Ministrul federal pentru acțiune climatică, mediu, energie, mobilitate, inovație și tehnologie
- Belgia – Dl Georges GILKINET, Viceprim-ministru, Ministru pentru mobilitate
- Bulgaria – Dl Rossen JELIAZKOV, Ministrul transporturilor, tehnologiei informației și comunicațiilor
- Croația – Dl Oleg BUTKOVIĆ, Ministrul mării, transporturilor și infrastructurii
- Republica Cehă – Dl Karel HAVLÍČEK – Viceprim-ministru, Ministru al industriei și comerțului și ministru al transporturilor
- Estonia – Dl Taavi AAS, Ministrul afacerilor economice și infrastructurii
- Franța – Dl Jean-Baptiste DJEBBARI, Ministru delegat pentru transporturi
- Grecia – Dl Konstantinos A. KARAMANLIS, Ministrul infrastructurii și transporturilor
- Irlanda – Dl Eamon RYAN, Ministrul transporturilor
- Italia – Dl Enrico GIOVANNINI, Ministrul infrastructurilor și mobilității durabile
- Letonia – Domnul Tālis LINKAITS, Ministrul transporturilor și comunicațiilor
- Lituania – Domnul Marius SKUODIS, Ministrul transporturilor și comunicațiilor
- Luxemburg – Domnul François BAUSCH, Viceprim-ministru, ministru pentru mobilitate și lucrări publice
- Olanda – Dna Stientje van VELDHOVEN VAN DER MEER, Secretar de stat pentru infrastructură și managementul apei
- România – Dl Cătălin DRULĂ, Ministrul transporturilor și infrastructurii
- Slovacia – Dl Andrej DOLEŽAL, Ministrul transporturilor și construcțiilor
Preluat după UIRR
